luni, 30 noiembrie 2015

Ciclism șosea: UCI dă undă verde frânelor pe disc în plutonul profesionist

Uniunea Ciclistă Internațională (UCI) va permite folosirea bicicletelor cu frâne pe disc în plutonul profesionist începând cu ianuarie 2016.

Această relaxare a reglementărilor curente vine după ce timp de două luni în 2015 a fost permisă folosirea frânelor pe disc în câteva curse, printre care și La Vuelta Espana 2015. Markel Irizar (Trek Factory Racing) a folosit pentru prima dată noul Trek Madone cu frâne pe disc din seria Shimano Dura Ace.

Rămâne de văzut câte echipe profesioniste vor folosi acest beneficiu și își vor echipa atleții cu astfel de biciclete. Printre numele mari care au creat deja varianta disc pentru biciclete se află Specialized și Pinarello. Mai jos modelul Dogma F8 Disc.


vineri, 27 noiembrie 2015

Giethoorn, mica Veneție a Olandei

Publicat de Andrei Stanciu
18 iulie 2015

De când am ajuns în Olanda am căutat să văd cât mai multe orașe, altele decât clasicul Amsterdam despre care pot spune că nu mi-a plăcut deși am fost de mai multe ori să îl vizitez, în diverse stări și ocazii.
Țara asta e frumoasă în zona ei rurală și mă bucur că nu stau într-un oraș mare, ba din contră: stau lângă cea mai mare pădure din Olanda, pădurea Veluwe (Wiki link), care îmi oferă și niște delușoare pe care pista de biciclete le traversează. Peisajul în Veluwe este unul destul de sălbatic, unde pinii sunt foarte răspândiți iar pământul este foarte nisipos.

Aici este Radio Kootwijk:


Aardhuisweg, drumul către Uddel:






Așa am ajuns să aflu de Giethoorn când unul din colegii mei mi-a spus că trebuie neapărat să văd orășelul și canalele lui. Zis și făcut, verific imediat pe RideWithGPS cum pot să ajung acolo și îmi generez ruta plecând din Apeldoorn via Zwolle. Cum ziua este lungă (vorbim de iulie), m-am decis să lungesc puțin tura ca să ajung să văd și marea, către IJsselmeer. În final, ruta mea măsura puțin peste 180 km și ajunge până în vest către Urk:


Așa că în dimineața lui 18 iulie m-am pus la drum singur pe cursiera mea, un Felt F4 2011, cu următoarea destinație: Zwolle. Cum nu cunosc deloc zona, mă încred 100% pe ceea ce îmi spun Garmin-ul că trebuie să fac pe baza traseului gpx generat de Ride With GPS. Nu de puține ori m-am trezit în mijlocul câmpului, pe pista de biciclete care se termina în realitate dar nu și pe GPS. :)

Revenind... ce e cu Giethoorn?
Giethoorn este un orășel ceva mai special. Undeva în provincia Overijssel. De ce mai special? Păi, în primul rând, pentru că este un oraș care are doar canale iar accesul cu mașina este posibil doar în anumite zone și apoi pentru că olandezii îl numesc Veneția lor. Nu am fost în Veneția așa că îi cred pe cuvânt. :)

Până în Giethoorn nu am făcut prea multe poze. Am rătăcit drumul de câteva ori pentru că nu am știut ”să citesc” drumul din teren și, cu vânt din spate, am ajuns rapid.
Imediat ce am intrat în oraș, am făcut dreapta și m-am îndreptat către un loc care părea a fi un restaurant cu ponton în spatele lui. Iar de aici a început să fie frumos:




Da, treceam chiar peste podurile alea de lemn. În SPD de șosea nu e deloc funny. :)



Rațele și oamenii trăiesc împreună:



Casele sunt îngrijite dar nu pare să mai stea cineva în ele de ceva timp. E ca un ”Muzeul Satului” mai deschis publicului:





După ce m-am delectat cu o cafea, o apă minerală și un kersencoek (tartă cu cireșe), m-am pus din nou la drum, spre vest de data asta. Până la Urk mai aveam 35 km și în afară de 2 banane pe drum și cele de mai sus, nu am mâncat altceva.
După ce am ieșit din Giethoorn, am intrat în zona de câmpuri din nou, de data asta cu vântul puternic bătând din față. Am muncit big time pentru cca 30 km, lucru ce m-a costat toată apa pe care o aveam + ce mai aveam ”în picioare”. Din fericire, am găsit un magazin mic deschis înainte de Urk - nesperat, în Olanda nu am văzut ”alimentara din colț” pe unde am umblat cu excepția Amsterdamului - de unde m-am alimentat cu tot soiul de zăhărele.

În Emmeloord am găsit un turn cu ceas foarte fain:




Din Emmeloord am continuat cu același super vânt în nas către vest și am ajuns în final în Urk. 

Farul din Urk:

Și marea:



Câțiva făceau plajă (erau 17 grade cu vânt puternic):


Nu am petrecut prea mult timp aici pentru că era deja târziu și mai aveam cam 80 km de parcurs. Din păcate, ratez intrarea pe pista de biciclete care merge exact pe faleză și decid să merg înainte fără GPS în ideea că mă voi întâlni din nou cu drumul meu. Acum aveam vânt din spate, zburam cu 40 și ceva kmph fără să mă agit prea tare, cu moralul ridicat îi dau înainte. În aproximativ 15 km ajung pe un drum care se înfundă pentru că dă într-o autostradă. F*ck. Mă opresc, dau un telefon și verific cu Google Maps unde mă aflu.
Cu albastru, unde mă aflam, cu negru unde ar fi trebuit să fiu:



Așa că am mai adăugat niște km la tura mea.
În Elburg am făcut din nou o pauză scurtă, era ora 18:00 deja. Am nimerit în timpul unui concurs de ciclism iar tot centrul orașului era închis. Zona portului mi-a plăcut cel mai mult:


De aici estimez că am mai parcurs încă 30 km până în Apeldoorn unde am încheiat tura după ora 20:00. Când am închis Garmin-ul aveam 201 km parcurși în 7h:14min:39s.
Pentru cei interesați, aici este tura mea de pe Strava: https://www.strava.com/activities/348812352 .

--
Andrei